Era un copil diferit, se bucura de prezenta prietenilor, dar cel mai bine se simțea când alerga cu trupu-i firav printre ierburile din grădină, când dansa printre stropii grei de ploaie. Ochii negrii ca de cărbune îi răsăreau printre genele lungi și dese...privirea aceasta spunea ceva, ceva ce numai un copil poate spune și știe: viața nu-i numai atât: te naști și mori.
Un dor ieșea din coastele ce-i țineau inima și plămânii gata să strige la întrebarea 'ce vrei?' :
CERUL!